Cauta in articole

Ultimele comentarii

Nu sunt comentarii

Arhiva blog

Cultivarea salatei - cateva indrumari pentru succes

Cultivarea salatei - cateva indrumari pentru succes

Cultura salatei este una din culturile ce pot aduce o buna rentabilitate tot timpul anului, in sortimentul producatorilor de seminte, fiind o gramada de varietati ce se preteaza cultivarii atat in sezoanele calde, cat si in cele reci. In cele ce urmeaza prezentam un ghidaj privind cultivarea salatei pentru a obtine rezultate de exceptie si randament ridicat. 


Infiintarea culturii de salata

Asa cum am stabilit anterior, salata se poate cultiva atat in sezonul cald cat si in sezonul rece, infiintarea culturii putand fi facuta prin semanare directa (lucru ce nu se mai practica in culturi datorita unei prinderi mai grele, aparitiei de goluri, densitati neuniforme, etc) sau prin producerea rasadurilor si transplantarea acestora. 

Ca avantaje, semanatul direct este mai ieftin, planta inradacinand mult mai bine (nefiind limitata de un cub - ca in cazurile culturilor produse din rasad). Cu toate astea, in cazul semanarii directe, devine mult mai greu controlul buruienilor. Acesta, impreuna cu faptul ca, in cazul semanarii directe, ciclul de productie devine mai lung dar si impreuna cu pierderea uniformitatii salatei in cazul semanatului direct au facut ca producatorii de salata sa aleaga infiintarea culturii de salata prin rasad


Solutiile actuale aparute pe piata stimulatorilor rezolva rapid problema inradacinarii, urmand sa explicam in cele ce urmeaza solutia pentru ca radacina plantei sa iasa rapid din cub dupa plantare. 


Producerea rasadurilor de salata


In functie de anotimpul in care semanam, rasadurile se pot face in: 

  1. Sere incalzite / rasadnite incalzite / camere de germinare (semanare in perioada de iarna); 

  2. Sere neincalzite (semanare la sfarsit de iarna, inceput de primavara, sfarsit de toamna);

  3. Aer liber (semanare in primvara/toamna); 

  4. Hale racoroase / beciuri / camere de germinare (semanare in perioada de caldura intensa - canicula)

Asadar, la germinare,  vom tine cont de urmatorii factori: 

  1. Temperatura minima de germinatie: 5 grade C (germinatia dureaza peste 15 zile)

  2. Temperatura optima de germinatie: 17 - 20 grade C (2 - 5 zile)

ATENTIE! Temperaturile de peste 21 de grade C la germinatie vor avea o influenta negativa asupra producerii rasadurilor, putand scadea procentul germinatie. In situatia in care pe locul de producere al rasadului avem valori de 28 - 29 grade C sau mai mari vor cauza ca semintele de salata sa intre in dormanta (adica sa devina inactive, deci ne vom lua adio de la germinatie).

Asadar, tinand cont de cele de mai sus, recomandam ca, in perioada caniculara, sa se foloseasca camere speciale de germinare, pentru a reduce procentul semintelor intrate in dormanta. O mare parte din clientii SemintePlante.ro seamana semintele vara in alveole si dupa, muta alveolele in magazii intunecate sau beciuri, unde temperatura este in jur de 20 grade C pentru a avea un procent bun de germinatie. 
In cazul mutarii la intuneric, plantele trebuie urmarite constant pentru a putea fi scoase afara imediat dupa rasarire. 

In cazul folosirii semintelor drajate, acestea trebuie pastrate inchise etans, la temperaturi scazute, pentru a se pastra un procent ridicat de germinare. 

Dupa germinare, vom pastra rasadurile de salata la o temperatura de 22- 23 grade Celsius pentru a obtine plante compacte. Durata in care planta de salata trebuie sa stea pe rasad variaza in functie de perioada in care se face cultura. Asadar, in perioada iernii, vom pastra pe rasad plantele timp de 50 - 55 de zile iar in perioada verii 15 - 20 de zile. 

In poza de mai jos putem observa un rasad sanatos de salata din soiul Sementel (salata Batavia din gama Bejo). Rasadul din poza este produs de unul din clientii SemintePlante.ro. Asupra lui s-a lucrat cu stimulator de inradacinare Agriful.

Rasad de salata sanatos

Tot de la acelasi client, o serie de rasaduri de salata de diverse tipuri: salata de capatana, salata lollo rosa si salata Batavia.

Rasaduri de salata

Plantarea rasadurilor de salata

Timpul de producere a unei salate depinde foarte mult de perioada din an in care se cultiva. Influenta principala nu este data de temperatura, asa cum s-ar crede, ci mai mult de variatiile si intensitatea luminii si a duratei zile. In mod normal putem cultiva cam 5 -6 culturi pe an. 

Ca ghidaj putem pleca de la urmatorul fapt: 
- In cazul semanarii in saptamana a 2 -a a unui an (ianuarie), vom face plantarea in saptamana 9 (sfarsit de februarie - inceput de martie) iar recoltarea in saptamana 17 (mijlocul lunii aprilie) 
- In cazul semanarii in saptamana 16 a unui an (jumatea lunii aprilie), vom face plantarea in saptamana 18 (prima parte a lunii mai) si recoltarea la dimensiune maxima in 4-6 saptamani de la plantare

Datele prezentate mai sus sunt estimative si au rolul formarii unui ghidaj pentru perioada de vegetatie, fiind foarte greu de estimat timpurietatea salatei doar in numar de zile, fara sa luam in calcul si intensitatea luminii. De asemenea, datele furnizate mai sus sunt valabile doar pentru salata de capatana, salata lollo bionda si salata creata batavia. Pentru Lolo Rosa, in perioadele racoroase si cu intensitati mici ale luminii, perioada de vegetatie poate creste. 

Folie mulch alba folosita la salataIn tehnologiile de pe afara, cele mai multe culturi de salata se fac cu folie alba de mulch. Plasticul alb reflecta lumina in perioada intunecata minimizand si absorbtia caldurii in sol pe timpul verii. De asemenea, pastreaza un nivel adecvat al umiditatii in sol. 

Plantarea rasadului de salata se poate face manual sau cu masina de plantare. Ca distante de plantare, pentru nevoile fermierilor din Romania, noi recomandam 30 cm x 30 cm (30 cm intre plante pe rand; 30 cm intre randuri) asta datorita faptului ca piata cere, de multe ori la noi in tara, salata de dimensiune mare. 

Cei de la Enza Zaden recomanda ca distante de plantare sa fie de 22 x 22 cm in timpul verii sau de 22 x 25 cm in timpul iernii pentru salatele de capatana, iar pentru salatele frunza de stejar, batavia si lolo, schema de plantare recomandata de ei este de 25 cm x 15 cm pentru cultura de vara si 25 x 18 cm pentru cultura de iarna. 

Temperatura este un factor principal in cresterea salatei, afectand semnificativ dezvoltarea acesteia. Temperatura trebuie intotdeauna corelata cu intensitatea luminii. In cazul necorelarii temperaturii cu lipsei de lumina putem avea urmatoarele situatii: 

- O temperatura prea mare in timpul iernii duce la alungirea plantelor de salata. In plus, acestea nu vor forma capatana;
- In conditii de lumina scazuta, o temperatura nocturna de 4-6 grade C si diurna de 6-10 grade C ar fi aceptabila. Daca exista posibilitati de a mentine o temperatura mai mare a solului, 10 - 15 grade C ar fi optim. 

- In conditiile in care temperatura ramane o perioada lunga sub 4 grade, formarea capatanii va intarzia sau, mai rau, capatana nu se va mai forma. 

In ceea ce tine de umiditate trebuie sa alocam o atentie sporita controlului acesteia. In cazul in care umiditatea devine prea mica creste riscul de arsuri iar in cazul in care este prea mare creste aparitia bolilor precum Botrytis in perioada mai racoroasa si Bremia in perioada mai calduroasa.

In mod normal trebuie sa pastrati o umiditate in sera cu valori cuprinse intre 60% si 85%. Este foarte important sa ventilati sera la timp pana la mentinerea umiditatii cat mai jos posibil in perioadele intunecate. 
In perioadele calde, in functie de calitatea apei (fara Calciu si Fier), stropirea cu apa poate ajuta la mentinerea unui nivel acceptabil de umiditate, de aproximativ 70%. 

Salata raspunde bine la CO2. Daca este posibil, furnizati o cantitate suplimentara - 1500 - 1800 ppm la lumina zilei va reduce lungimea culturii si va creste continutul de substanta uscata.

Seminte de salata Sementel

Fertilizarea salatei

Planul de fertilizare pe care il vom aplica la salata va tine cont de consumul de micro si macroelemente al salatei. Cerinta pe 100 metrii patrati este de 1.2 kg N - 0.5 kg P2O5- 1.5 K2O.

In cazul in care nivelul N este prea mare, riscul de boli fungice si arsuri va creste. EC -ul trebuie sa se mentina intre 1.5 - 2.5 iar Ph-ul intre 6 si 7. 

O atentie sporita se va acorda la inradacinarea salatei. Am observat din experientele avute cu clientii in anii anteriori ca multi dintre acestia nu insista pe dezvoltarea radacinilor, ducand asadar la plante mai sensibile si la dezechilibru transpiratie - absorbtie, mai ales la culturile din vara dar si la aparitia arsurilor.

Ca pasi ce trebuie urmati recomandam:

1. Usoara udare la plantare a gropilor iar dupa inducerea unui stres prin lasarea culturii neirigate cateva zile. Evitam asadar formarea radacinilor "lenese". Avand tot ce ii trebuie, radacina nu va mai fi fortata sa paraseasca cubul. 
2. Aplicarea in faza de rasad a biostimulatorului Razormin (se poate aplica atat foliar, cat si prin imersie - imbibarea alveolelor in solutie de Razormin);
3. Aplicarea la 4-5 zile dupa plantare a ingrasamintelor cu fosfor, recomandam Kristalon Galben 13-40-13 + microelemente, aplicat radicular prin dizolvare in sistemul de picurare, in doza de  2-3 kg per 1000 litrii; 
4. Aplicarea in primele 2 saptamani prin sistemul de picurare a biostimulatorului Agriful in doza de 5 litri/hectar; 
5. Aplicarea in perioada verii prin sistemul de picurare a biostimulatorului Agriful Anti Sal in doza de 5 litri/hectar



Probleme de fertilizare ce pot aparea in cazul culturiii salatei

Deficitul de nitrati: Azotul este foarte important in cultura salatei. Simptomele carentei de azot se observa initial prin decolorarea frunzelor. Cresterea si formarea capatani devine greoaie si incepe aparitia radacinilor groase. Planta are un aspect anemic. 

Lipsa de azot la salataLipsa de azot la cultura de salata

In pozele de mai sus putem observa manifestarea carentei de azot la salata. In cea de-a doua poza putem vedea diverse stadii ale acestei manifestari, plecand de la manifestarile timpurii pana la carenta in stadiu avansat.


Deficitul de Fosfor: Deficitul de fosfor la salata se manifesta prin aparitia funzelor verzi inchis sau chiar rosiatice, dar si printr-o crestere redusa. Tot in cazul carentei de fosfor, putem observa ca frunzele batrane trec foarte repede in galben si apoi se usuca. 

Deficitul de Magneziu: Frunzele devin albastru - verzui, apoi galbui si se dezvolta parti maro intre nervuri. In poza de mai jos se poate observa o lipsa de magneziu avansata la salata.
Carenta de magneziu la salata

Deficitul de Bor: Deficitul de Bor se manifesta, in principal, prin dezvoltarea frunzelor bazale si deschiderea lor la culoare, in timp ce frunzele din interior se ingroasa

Folosirea ingrasamintelor foliare la salata



Cu siguranta, de-a lungul perioadei  de vegetatie, o sa fie necesara aplicarea ingrasamintelor foliare sau a biostimulatorilor. Se recomanda aplicarea ingrasamintelor foliare dimineata. ATENTIE! In cazul in care se anunta vreme insorita recomandam curatarea cu apa la cateva ore 4-5 ore a plantelor pentru a evita arderea frunzelor. Utilizati minimum 500 litrii/hectar pentru spalarea frunzelor. 




Irigarea salatei in solar

Irigarea culturilor de salata in solar depinde de tipul de sol (capacitatea de retinere a apei) si de perioada din an. Solurile solide retin in general mai bine apa iar un sol usor are nevoie de mai multe irigari. 

La cultura de salata se recomanda ca irigarea sa se faca dimineata devreme pentru a lasa planta sa se usuce inainte de noaptea viitoare. 

Se poate adauga, ori de cate ori este nevoie, un ingrasamant foliar (in cazul in care folosim irigare prin aspersie) sau ingrasamant radicular (in cazul in care folosim irigare prin picurare). Pentru a evita arsurile pe frunze este necesar sa spalam frunzele cu apa daca umreaza caldura dupa aplicarea ingrasamintelor foliare. 


Alte probleme la salata in solar

Arsuri pe frunze (Leaf burn)


Arsura interna salata
Arsurile pe frunze, la interior, pot fi o problema daca alimentarea cu apa este inadecvata pentru a acoperi evaporarea, in special in zonele cu clima uscata si pe vreme insorita. 
Problema este sporita in cazul unei temperaturi ridicate in timpul noptii, a unui EC mare dar si a unei crestere puternice a salatei. Fenomenul isi face aparitia in primavara si vara, si, pentru a putea preveni problemele, crestearea ar trebui mentinuta la un nivel ferm, nu fortat. In perioadele critice se recomanda irigatii suplimentare si chiar umbrire. 


Uscarea marginilor frunzelor (Tip burn)

Arsura marginalaUscarea marginilor frunzelor se manifesta, in general, la plantele mature in faza apropiata de recoltare. Primele simptome sunt curbarea usoara a marginilor frunzelor catre interior. Aparitia acestei uscari este cauzata de o aprovizionare neadecvata cu apa sau cu nutrienti, aparand adesea in culturile foarte fortate, de primavara si toamna. 


Sticlirea (Glassiness)


Sticlirea la salata apare odata cu temperaturi ridicate la nivelul solului si temperaturi scazute in aer. In aceasta situatie, planta de salata primeste mai multa apa decat poate consuma, fapt ce duce la explodarea celulelor. O noapte foarte senina poate, de asemenea, sa determine scaderea temperaturii frunzelor ce va duce tot la explodarea celulelor. 

Celulele primesc un aspect sticlos, ce ar putea arata chiar ca maronirea - uscarea marginilor frunzelor - si vor incepe sa putrezeasca ulterior, daca sunt conditii de umezeala. Incalzirea, combinata cu o buna ventilare, va creste evaporarea si va micsora problema.


Irigarea va trebui redusa si data doar dimineata, plantele avand astfel posibilitatea de a se usca pana seara.



Recoltarea salatei

Timpul optim de recoltare al salatei este atunci cand aceasta a facut capatana si cand greutatea acesteia a ajuns la o valoare ceruta de piata.
Salata se taie manual, se curata si se ambaleaza in ladite sau se recolteaza mecanizat. 

Pentru prelungirea timpului de pastrare se recomanda racirea salatei imediat ce aceasta a fost culeasa.

In cele ce urmeaza va prezentam un set de poze de la un client SemintePlante.ro cu varietati de salata cultivate in solar. 

Salata Sementel SemintePlanteSalata frise
Seminte de salata Lollo RosaSeminte de salata Biondonna

In pozele de mai sus, avem in ordine (de sus in jos, de la stanga la dreapta): salata batavia Sementel (Bejo), salata frisee Korbi (Rijk Zwaan), salata lolo rosa Spectation (Bejo) si salata Lolo bionda Biondonna (Bejo). 

Seminte de salata


Text adaptat dupa tehnologia Enza Zaden a salatei, cu note ale SemintePlante.ro privind fertilizarea. Poze apartinand integral SC CERES UNION SRL. Reproducerea si folosirea pozelor este interzisa.

Postat pe 2018-02-12 Salata 0 280

Lasa un comentariuLasa un raspuns

Trebuie sa fii logat pentru a posta comentarii.

Menu

Toate drepturile rezervate Seminteplante.ro © 2018